Deputatul minorităţii italiene vă aşteaptă la biroul parlamentar

Deputatul Mircea Grosaru, reprezantantul minorităţii italiene în Parlamentul României, vă aşteaptă la biroul parlamentar din strada Lipscani nr. 19. Audienţele, sesizările şi consultările au loc în zilele de luni, marţi şi miercuri, între orele 11 şi 13.
"Comunitatea istorică de italieni din România este una foarte dinamică şi diversă, deci şi problemele cu care se confruntă se întind pe o gamă largă. Pe zi ce trece, tot mai mulţi oameni de afaceri veniţi din Italia după 1989 au obţinut cetăţenia română şi s-au alăturat, ca o categorie distinctă, comunităţii istorice, etnicilor italieni care sunt urmaşii celor ajunşi aici încă de pe vremea lui Carol al II-lea. întotdeauna am fost deschis la dialog, i-am ascultat pe oameni şi, în măsura în care am putut, i-am şi ajutat. Eforturile mele s-au concentrat în primul rând în plan instituţional. M-am luptat ca bisericile şi şcolile frecventate de etnicii italieni să primească finanţări fără de care era foarte greu să îşi continue activitatea în condiţii decente", ne-a declarat deputatul Mircea Grosaru.

Studiul în limba maternă italiană, o preocupare constantă

încă din primul mandat în Parlamentul României (2004 - 2008), Mircea Grosaru avut un rol hotărâtor în reintroducerea, după 60 de ani, a învăţământului în limba maternă italiană la Liceul "Dante Alighieri" din Bucureşti. Educaţia în limba italiană a reprezentat o preocupare constantă pentru preşedintele RO.AS.IT. Cu timpul, numărul de clase de italiană de la "Dante Alighieri" s-a mărit. în prezent se fac eforturi pentru construirea unei şcoli primare şi a unei grădiniţe lângă clădirea liceului. Gradul de conservare a limbii italiene în România a fost apreciat de membrii Comisiei europene de evaluare a modului în care este aplicată "Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare", care au vizitat ţara noastră anul trecut. "România se situează cu mult peste media europeană în ceea ce priveste modul în care a ratificat acest document, iar în cazul nostru este spre maxim. Este apreciat, pe de o parte, nivelul la care am ratificat acordul, iar, pe de altă parte, felul în care s-a făcut implementarea acestuia. Membrii Comisiei de evaluare au constatat că în România există o preocupare reală a autorităţilor pentru conservarea limbilor minorităţilor", a spus domnul Attila Marko, directorul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, după întâlnirea cu oficialii europeni.

Ajutor substanţial pentru comunităţile din Greci, Brezoi şi Pârâul Rece

Obţinerea de fonduri pentru lăcaşele de cult din zonele cu importante comunităţi ale etnicilor italieni a fost o altă preocupare a deputatului Mircea Grosaru. Astfel, au fost finalizate reparaţiile la biserica catolică din comuna Greci, judeţul Tulcea, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la construcţia aşezământului. Lucrările începute de părintele Vicenţiu Pal stagnau de mai multă vreme din lipsa fondurilor. "Nu i-am spus nimic părintelui până când fondurile necesare nu au ajuns în contul bisericii. I-am telefonat şi i-am sugerat să verifice contul. Nu îi venea să creadă", a povestit deputatul Mircea Grosaru, care a promis la începutul anului 2011 că va ajuta în aceeaşi măsură şi biserica catolică din oraşul Brezoi. Promisiunea s-a concretizat în toamnă, după multă muncă de convingere dusă în comisiile de resort. Acelaşi lucru s-a finalizat şi la noua biserică catolică din comuna Pârâul Rece, de lângă Craiova. Activitatea de susţinere a lăcaşelor de cult va continua şi în acest an. Sunt vizate în primul rând acelea care se află într-o stare de degradare avansată, astfel că slujbele bisericeşti nu se mai pot desfăşura în condiţii normale.

Promovare constantă a etniei italiene din România

Principalul obiectiv al Asociaţiei Italienilor din România - RO.AS.IT., de la înfiinţare până în prezent, a fost afirmarea etnicilor italieni în rândul celor mai importante minorităţi din România. în acest sens, deputatul Mircea Grosaru a organizat la Palatul Parlamentului expoziţia itinerantă de fotografii-document intitulată "De la emigrare la integrare". "în urma cu câţiva ani se trecea foarte uşor peste detaliile privind existenţa minorităţii italiene din România. Nu existau adunate la un loc prea multe dovezi ale existenţei ei pe aceste meleaguri. Am reuşit să adunăm aceste dovezi în diferite forme ale patrimoniului spiritual şi să le expunem pentru ca toată lumea să conştientizeze existenţa noastră. încă o dată fac apel la etnicii noştri să păstreze fotografiile sau alte amintiri de familie şi să astfel să nu distrugă adevărata semnificaţie a acestora", ne-a spus preşedintele RO.AS.IT.

Relaţia cu Italia

"Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT. nu s-a rezumat la activităţile organizate de minorităţile din ţara noastră, căutând să dea o dimensiune mai amplă proiectelor sale. Un bun exemplu este ceea ce s-a întâmplat în toamna lui 2010 la Roma, cu ocazia proiectului "Istoria care ne desparte, istoriile care ne unesc", proiect care a reprezentat o adevărată punte între cele două ţări, România si Italia. Deputatul Grosaru îsi pune de fiecare dată conexiunile personale în slujba interesului relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. As vrea să văd asa ceva si la alte comunităţi. RO.AS.IT. reprezintă un exemplu pentru toţi în acest sens", a declarat domnul Attila Marko, într-un interviu acordat pentru "Piazza Romana". Din postura de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Italiană, deputatul Mircea Grosaru a avut numeroase contacte cu politicienii italieni, militând pentru etnia italiană din România, dar în egală măsură şi pentru drepturile românilor din Itaia. Drept mărturie pentru buna relaţie cu autorităţile de la Roma stă, printre altele, vizita efectuată la sediul RO.AS.IT. de Grupul parlamentar de prietenie "Amici della Romania", din Parlamentul Italiei.

"Domnul Mircea Grosaru este singurul care a dovedit până acum că doreşte să ajute cu adevărat comunitatea. Până la dumnealui, am constatat numai apariţii meteorice ale unor persoane. S-au bătut cu pumnii în piept, dar au dispărut înainte să facă ceva" - Mario Nardin, doctor în ştiinţe fizice la Sorbona